Rugăciune pentru Cernobil

“Moartea era atât de frumoasă.”

Oamenii de acolo au crezut că moartea va mirosi urât sau va arăta fioros. În schimb, prăpădul a venit cu grădini înflorite și un cer incredibil de albastru.

“Nu era un om, ci un reactor.”

Soția pompierului nu și-a putut lăsa soțul singur, deși el devenise un obiect radioactiv. Dragostea ei a fost mai puternică decât frica de iradiere.

“Îngropăm pământul în pământ.”

Lichidatorii au îngropat pământul în pământ. Au săpat gropi uriașe pentru case, copaci și grădini întregi ca să ascundă otrava invizibilă.

Bătrânii s-au întors în satele pustii pentru că nu puteau înțelege un inamic care nu se vede. Pentru ei, foametea sau războiul erau pericole reale, nu particulele atomice.