Invitație la eșafod

“Eram însetat de o astfel de tăcere.”

Cincinnatus este condamnat pentru că e opac într-o lume de oameni transparenți. Mi s-a părut teribil cum ceilalți îl urăsc doar pentru că are o lume interioară.

“Voi fi executat prin decapitare.”

Temnicerul se poartă de parcă moartea ar fi o simplă formalitate administrativă. Toată tragedia se pierde în gesturi mici și absurde.

Familia lui vine în vizită și aduc cu ei tot mobilierul. Realitatea devine o piesă de teatru ieftină chiar în fața morții.

“Nu știu să scriu, dar trebuie să scriu.”

Cincinnatus încearcă să-și scrie gândurile dar cuvintele par niște unelte ruginite. Simte că tot ce contează e imposibil de explicat în scris.