Mă numesc Roșu

“Stilul nu este altceva decât o greșeală.”

E ciudat cum un pictor din Istanbulul vechi se teme că stilul personal e un păcat. Dispare ideea că trebuie să fii unic. Perfecțiunea înseamnă să pictezi ca și cum n-ai avea nume.

Am rămas cu imaginea monedei care vorbește despre drumul ei prin buzunare murdare. Obiectele au o viață interioară la fel de bogată ca a noastră. Uneori ele văd adevărul mai clar.

“Orbirea este tăcerea memoriei.”

Orbirea nu este văzută ca o tragedie pentru artiștii ăștia. Este premiul final pentru o viață de muncă. Înseamnă că ai memorat frumusețea lumii atât de bine încât nu mai ai nevoie de ochi.

Șekure trebuie să aleagă între bărbați în timp ce își crește copiii singură. Supraviețuirea ei depinde de cât de bine știe să citească scrisori și intenții ascunse. E o luptă mută în fiecare gest.